Cunoaşterea de sine
Singurul proces real prin care omul poate ajunge la desăvârşire nu poate fi decât acela prin care îşi descoperă propriul univers interior. Oricâtă energie ar consuma omul în cercetarea lumii exterioare, nu va descoperi niciodată acel secret sau elixir care să îl conducă la transformarea într-o fiinţă completă, împăcată, desăvârşită. Singura metodă viabilă rămâne cercetarea propriului interior, acolo unde se află toate răspunsurile la întrebările lui, unde se află atât cauza supremă cât şi soluţia la problemele pe care le are.
Astfel, pentru cei care doresc într-adevăr dezvoltarea spirituală calea este aceeaşi: cercetarea și descoperirea universului lăuntric. Pentru a realiza aceasta, condiţia de bază este sinceritata ta cu tine, sau măcar dorinţa de a fi sincer cu tine. Fără îndeplinirea acestei condiţii, autocunoaşterea este imposibilă, deoarece mecanismele de apărare ale psihicului uman vor păstra în permanenţă cunoașterea doar la un nivel de suprafaţă, superficial, care nu permite pătrunderea în profunzimile universului interior.
Odată îndeplinită această condiţie se poate demara procesul de autocunoaştere, care presupune analiza propriilor gânduri, sentimente, trăiri sau evenimente. Această analiză se va face diferit de modul în care suntem obişnuiți: nu raportăm interiorul nostru la lumea exterioară, ci analizăm complexul evenimentelor și manifestărilor externe în raport cu interiorul ființei. Păstrăm atenția către stimulii exteriori și analizăm reacția pe care fiecare o produce în interiorul (sufletul) nostru. Pornind de la stimulii externi şi analiza reacției la aceştia, se va descoperi în timp propriul mecanism interior și propria metaforă personală, care ne vor dezvălui aspectele ce determină ca viața noastră personală sau socială să fie așa cum este în prezent.
Odată cunoscute mecanismele şi metafora personală se pot modela schimbări asftel încât interiorul personal să modifice viaţa exterioară. De asemenea, pe parcursul autoanalizei personale se vor conştientiza propriile nevoi, adevăratele dorinţe, se va determina gradul de fericire sau nefericire; se vor descoperi conflictele interne ce determină prin existența lor conflicte sau nemulțumiri în realitatea palpabilă.
Fără acest proces de autocunoaştere nu pot fi determinate conflictele interne, iar fără cunoaşterea lor nu poate interveni împăcarea lor şi automat schimbarea vieţii în mai bine.
