Mecanismele de predictionare a viitorului
Exista sau nu destin?
Exista sau nu destin, este intrebarea la care multi au incercat sa raspunda de-a lungul timpului. Interesant este faptul ca ambele tabere au dreptatea lor, atat cei care sustin fapul ca destinul exista cat si cei care sunt impotriva acestei idei. Teoria conform careia exista un destin, sustinuta de multe persoane, nu poate fi demonstrata stiintific, inca nu s-a descoperit formula sau metoda prin care sa se demonstreze, sa se verifice si sa se predictioneze viitorul. Totusi aceasta varianta ramane in picioare ca fiind un mare mister, putand fi verificata doar prin studiul empiric, existand cazuri in care viitorul unei persoane ii poate fi relevat prin diferite metode. Cei care au apelat cel putin odata in viata la un ghicitor experimentat pot spune cu tarie ca li s-au prezis anumite evenimente din viitor ce au fost mai apoi confirmate de timp. Exista de asemenea cazuri in care visele depasesc sfera psihanalitica (foarte rar este adevarat) si predictioneaza evenimente viitoare ce se verifica si acestea in timp. Principul prin care aceste fenomene se intampla ramane unul de neinteles insa practica spune ca este posibil si acesta se intampla cu adevarat.
Teoria conform careia viitorul depinde de noi si cum nu exista un fir al destinului prestabilit pe care fiinta umana il urmeaza are si aceasta dreptate, in caz contrar nimic nu ar depinde de vointa, gandirea si alegerile noastre si ar trebui sa se intample acelasi lucruri indiferent de alegerile noastre, ceea ce este gresit stiind cu totii cum alegerile pe care le avem de luat ne transforma viata in functie de deciziile personale. Si daca la fiecare pas al vietii noi decidem un anumit viitor in detrimentul altuia posibil, cum poate acesta sa fie prestabilit cand fiecare dintre noi simte povara unei decizii care ii poate transforma viata intr-un iad sau intr-un rai dar nestiind varianta care duce intr-o parte sau alta.
Si daca ambele variante au dreptatea lor, unde anume se greseste? Daca privim viata, alegerile si destinul unei persoane la un nivel superficial intradevar cele doua variante se afla intr-o opozitie absoluta. Insa daca privim la un nivel mai profund, acolo, in acele structuri subtile ale fiintei umane, vom constata cum ambele teorii sunt adevarate/valabile. Astfel daca privim persoana ca fiind nu doar un Eu si un constient, ci avand si o mare parte din totalitatea fiintei intr-o stare de nonconstiinta, vom gasi raspunsul la intrebarea noastra. Daca intelegem ca deciziile pe care le luam la fiecare pas au in spate procese mult mai complexe decat simpla analiza constienta a situatiei de moment si cum aceste alegeri sunt determinate de factori inconstienti, de tensiuni, pulsiuni, dorinte si asocieri inconstiente vom intelege ca analiza rationala este doar un rezultat al unor forte necunoscute nici ca sursa nici ca continut aflate in interiorul profund al fiintei umane.
Astfel intelegand ca decizia si actiunea noastra este doar un rezultat al unor factori inconstienti putem concluziona ca daca am putea cunoaste acesti factori si acele mecanisme ale inconstientului am putea predictiona printr-o simpla analiza alegerea, decizia pe care o persoana o ia intr-o anumita situatie.
Problema spinoasa in aceasta situatie este aceea de a nu cunoaste sau a cunoaste doar franturi din acea parte subtila a fiintei, inconstientul. Necunoscand nici mecanismul nici continuturile inconstientului nu putem (neavand datele) predictiona deciziile, alegerile sau drumul in viata al unei persoane. Insa daca am putea, prin diferite mijloace, avea acces la acele date aflate in inconstientul profund al unei persoane, am putea cu usurinta aproxima sau chiar a predictiona in detaliu viitorul sau.
Privind astfel fiinta umana, ea nu are un viitor prestabilit, un fir pe care trebuie, vrea nu vrea, sa mearga ci acesta exista ca rezultatul unui mecanism de predictionare. Viitorul nu este un fir al destinului batut in cuie ci rezultatul unei sume de alegeri si evenimente doar ca acestea pot fi predictionate pe baza informatiilor aflate in structurile subtile ale pshicului uman. Faptul ca acestea pot fi predictionate nu inlatura responsabilitatea si importanta deciziilor pe care cineva le face la un moment dat.
Pentru a intelege acest principiu, putem presupune cazul unui bun cunoscator al psihicului uman, acesta poate predictiona izbucnirea unui conflict intre doua persoane aflate in proximitatea lui dar cu care acesta nu interactioneaza. Printr-o analiza complexa a gesturilor, a mimici, a tonului vocii, posturilor, ochilor si a replicilor acestora, el poate predictiona ca intr-un anumit interval de timp unul dintre cei doi isi va da seama ca este mintit de celalalt izbucnind de furie apoi plecand dupa o scena de violenta verbala.
Se intelege unor cum cunoasterea mecanismelor inconstiente poate duce la predictionarea viitorului unei persoane, dar totusi aceasta predictionare, pentru cei in cauza, nu are cu nimic de a face cu actiunile inteprinse. Astfel exista un destin in acelasi timp in care acesta nu exista, totul rezumandu-se la unghiul din care privim problema. Daca privim din punct de vedere filosofic putem sustine ceea ce Nietzsche afirma cu „nu avem nici meritul nici vina pentru ceea ce suntem”, in acelasi timp putem privi problema mai aproape de palpabil spunand cu adevarat ca viitorul nostru este suma tuturor gandurilor sentimentelor si alegerilor personale.
A merge doar pe prima varianta reprezinta o fuga de responsabilitate cu un sfarsit tragic pentru cel care o urmeaza in totalitate insa a merge doar pe a doua varianta fara a cauta mecansimele profunde ce determina gandurile, sentimentele si alegerile denota o inconstienta de sine care de asemenea nu poate a avea un sfarsit prea fericit.
Ceea ce am dezbatut mai sus este doar o mica parte din ceea ce eu denumesc Mecanismele de predictionare a viitorului, este doar o introducere scurta cu scopul de a intelege cele doua aspecte ale destinului personal. Ramane insa de dezbatut modul in care poate fi fi predictioat un evenimet aparent exterior persoanei, modul in care se poate predictiona un eveniment ce implica mai multe persoane cu diferite grade de implicare in eveniment sau cum putem predictiona, de exemplu, o boala, un accident, o fractura, sau o furtuna care afecteaza casa/masina. Ramane inca netratat momentul in care unei persoane i se poate predictiona viitorul, intrebarea daca aceasta se poate face de la nastere, dinaintea nasterii, sau din momentul in care acesta s-a format ca persoana. Dar lasam aceste dicutii pe o data ulterioara.
